"Si toate serile in care ma aduceai acasa si nu-mi mai venea sa te las sa pleci,toate serile furtunoase,toate ploile reci de toamna,toata ninsoarea pe care o uram si o adoram in acelasi timp.Era frumos,erai al meu si eu eram a ta.Tu ai fi facut orice pentru mine,eu as fi facut orice pentru tine.Acum nu-ti mai apartin decat din cand in cand,pentru ca nu-mi pot da seama cand e timpul meu si cand nu e.
Si prima data cand mi-ai luat mana si mi-ai invelit-o cu mainile tale calde,a mea era gheata.Si datile in care iti lipeai corpul de al meu cu putere si ma strangeai,ma strangei intr-o stransoare din care nu mai voiam sa ies vreodata.M-ai protejat mereu,m-ai protejat si atunci cand priveam confuza spre usa.Perioada in care nimeni nu-mi putea face rau fara sa-ti dai seama,ma tineai strans de mana si nu lasai pe nimeni sa ajunga la mine fara permisiunea ta.Si da,imi placea asta protectie!Ma simteam speciala.Erai tot ce voiam;nu mai aveam nevoie de nimic daca te aveam pe tine.
Si prima data cand ti-am simtit pielea fina,degetele tale plimbandu-se pe spatele meu,parul tau ciufulit de mainile mereu...atunci am realizat cat de repede mergea totul intre noi,cat de dura a fost intalnirea noastra,cat de mare a fost impactul.Ti-am desenat o harta,harta pe care n-am uitat-o nici acum.Si poate in toate fugile noastre actuale se afla regasirea pe harta.O regasire dure,brutala,pacatoasa de cele mai multe ori.Dar .. e regasirea noastra.
Si scenele in care ne certam atat de des si din atat de multe fleacuri,si tu nu stiai ce foc aprindeai in mine atunci cand ieseai pe usa aia blestemata fara sa privesti inapoi.Si ma afundam intr-un colt de camera intunecat,m-afundam in vinovatia faptelor mele.Imi parea rau ca te lasam sa pleci,mereu imi parea rau dar niciodata nu te opream.Cand vedeam ca nu vii inapoi,de fiecare data voiam sa plec undeva departe,imi faceam planuri.Planuri stupide,inutile,idioate.Planuri de ale mele.Dar nu a fost niciodata nevoie sa le pun in aplicare,pentru ca te intoarceai inevitabil si ma opreai.Macar tu,daca eu nu te puteam opri pe tine.Tu erai special,eu eram doar o tampita cu un orgoliu prea mare.E rusinos,dar sa stii ca te-am iubit.Erai singura persoana careia i-am acceptat atatea,pe care am acceptat-o asa cum e,singura persoana pe care o astept si de care am nevoie.
Si datile in care am vrut sa te caut,dar stiam ca nu vei fi acolo,la locul nostru.
A fost o singura data cand ai rabufnit,cand te-am saturat de mine.Cand sentimentele tale fata de mine au cazut intr-o prapastie si acolo au ramas,neavand nimeni curajul sa se duca dupa ele.Si atunci m-ai scos cu forta din simturile tale.Ai vrut sa nu simti,ai vrut sa plec.Dar iti multumesc pentru toate clipelle frumoase,le pastrez adanc in sufletul meu,si cum imi spuneai tu,cand imi e mai greu imi aduc aminte ca tu ma iubesti.Sau ma rog,m-ai iubit.
Multumesc."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu