I wish I'd never grown up..

M-am refugiat intr-un loc secret, departe de cei fericiti. E un loc in care razele soarelui nu patrund si nu incalzesc pe nimeni, un loc in care nici vantul nu adie, nu se aude nici un cantesc de iubire, unde oamenii sunt vesnic tristi si posomorati. E un fel de cimitir..."

"Inima mea e ca un ceas caruia i s-au blocat rotitele. Plang pana ma sufoc, sufar pana uit sa mai simt durerea, intru intr-o coma a simturilor.Mereu se intampla asta,doar pentru ca tu nu esti aici cu mine.."

"Nu sunt o victima, sunt doar o proasta care s-a lasat dus de val. Am impresia ca traiesc viata unui alt om. Un om fara inima care ispaseste pacatele din viata anterioara.Si chiar daca as avea inima,cred ca e distrusa.Ai avut tu grija de asta.Sau poate am avut eu?!Nu vreau sa dau vina pe tine.E vina mea,da,e vina mea.Defapt,cand dracu' nu e vina mea?!Eu sunt mereu de vina,asa-i?
Si uite ca traiesc cu "vina" asta.Nu am remuscari de constiinta.Sunt egoista,chiar tu obisnuiai sa-mi spui.
Si nu-mi pasa."


"Si chiar daca orgoliul meu ar fi distrus,as stii ca l-am distrus impreuna..."

"Am fost doar o marioneta, lumea o scena, iar oamenii niste papusi pentru tine.Dar nu va mai fi asa in continuare.De acum,tu vei fi marioneta mea,lumea ta va fi scena mea,iar oamenii pe care ii iubesti vor fi papusile mele,le voi lua toata energia,vor ramane doar niste fete posomorate.Doar asa voi putea fi mai puternica ca tine,lasandu-te fara nimic..."

Imi doresc sa ma culc acum si sa ma trezesc peste cativa ani.Sa treaca tot,sa nu mai simt nimic.Nici durere,nici tristete,nici dezamagire.Nimic din toate rahaturile pe care le simt acum.

Sa incep o viata noua,fara tine in ea.Pentru ca nu am nevoie de tine,si pentru ca niciodata n-am avut,as vrea sa dispari si sa ma lasi in pace.Pentru totdeauna "

Si uite ca afara e soare.Stau pe iarba verde,intinsa.O raza de soare imi zambeste insistent de sus.Ma enerveaza,preferam ploaia.Mereu ma simt bine cand ploua.Oare pentru ca am petrecut niste momente speciale cu tine in ploaie?!Nu cred.Pentru ca momente speciale am petrecut cu tine si cand era soare,cald afara.Si da,era frumos.Zambeam,eram fericita,si ce-i drept chiar ma bucuram cand razele de soare imi bateau in ochi si tu ma tineai strans in brate.Dar ador ploaia pentru ca ma caracterizeaza.Niciodata nu stii cand o sa ploua,ploaia poate sa vina chiar si atunci cand e cald afara.Ador zilele alea de toamna,ador sa ma plimb prin parc,ploaia sa imi ude usor parul si sa privesc covorul de frunze galbene in jurul meu.Ador asta."


Ma scufund intr-un vis frumos,doar in vise mai pot fi fericita.Simt cum pierd orice legatura cu realitatea.Inchid ochii,si te vad pe tine.
Esti acolo,zambesti si ma astepti pe mine.Alerg spre tine,iti sar in brate apoi te sarut.Mi-era frica sa ma trezesc.Eram constienta ca era doar un vis,mai mereu stateam cu ochii inchisi si aveam vise de genul asta.Mi-era frica de realitate,si durerea era prea reala.Realitatea e prea dura,si tu stii asta.

"Cum ai putut sa ma lasi aici,fara nimic?Si cu toate astea m-ai facut sa ador o iubire care m-a ucis,care mi-a impuscat sufletul cu indiferenta...pana la epuizare."

"Ce-ar fi daca ai inchide ochii si nu i-ai mai putea deschide?Sa incerci sa iesi din intunericul care ti-a invadat corpul,dar sa nu poti?Sa iti dai seama ca ai facut o prostie pe care nu o sa o mai poti remedia niciodata?De ce?! Pentru ca esti...mort."

"Si ma intorc mereu acolo,la locul "nostru".In parc,undeva mai in spate,pe unde nu prea vine nimeni.Acolo ne intalnisem pentru prima data,acolo avusesem primul sarut,prima cearta,acolo era locul unde fusesem cu adevarat fericita.Si acum,vad doar un loc...pustiu,vad doar niste frunze vestejite.Dar inca sper,stand pe banca,ca vei veni..."


"Mi-ai promis ca o sa ma inveti ce-i iubirea.Desi nimeni nu mai foloseste cuvantul cuvantul asta,foarte rar in filme l-am mai auzit,cateodata,tu il foloseai.Unii spun ca iubirea e o lupta,dar foarte rar aud pe cineva care sa fie sigur ca a castigat sau a pierdut.As fi vrut sa cunosc si eu iubirea,dar mi-a spus ca momentan e plecata in vacanta si ca nu se mai intoarce niciodata pentru ca noi,"oamenii" nu avem nevoie de ea.Dar e ciudat,pentru ca fara iubire,practic...nu suntem oameni.Asa-i ?"


"Si o durea.O durea mai mult ca oricand,si jurase ca va renunta la el.Pentru totdeauna.Lacrimi ii curgeau incet pe obraji,ajungand pe buze,unde visase de atatea ori ca el o saruta.Visase prea mult,incat nu mai avea nici o conexiune cu realitatea,iar atunci cand s-a trezit...totul i se parea prea greu.
Nu stia ce simtea,iubire,ura,indiferenta.Era o lupta in interiorul ei,intre minte si inima.O lupta grea,si nu stia cine va castiga.Dar o distrugea,incet,incet.Ii lua orice pofta de viata,ii lua orice zambet care i se afisa pe fata,ii distrugea visele,ii lua tot.Ramanea fara nimic,ramanea fara viata.
Voia sa cedeze,dar ultima bucatica care ramasese din ea ii spunea ca poate continua.Oare chiar va putea...?!"